Astazi, cand fenomenul globalizarii creeaza oportunitati de dezvoltare si democratizare la scara planetara, se liberalizeaza fluxul de idei, comertul si circulatia persoanelor, concomitent cu cresterea riscului unor amenintari asimetrice pentru securitatea nationala se pune problema proiectarii unor institutii de securitate performante, care nu doar reactioneaza, ci anticipeaza riscurile si oportunitatile, informeaza decidentii politici pentru adoptarea unor politici publice optime acceptate si sustinute de societatea civila. Transformarea sectorului de securitate şi buna guvernare sunt preocupari atat ale institutiilor internationale precum Banca Mondială, OCDE, Fondul Monetar Internaţional, NATO, UE cat si ale majoritatii statelor. Evenimentele de la 11 Septembrie 2001 din SUA sau din Europa (Madrid şi Londra) au demonstrat nu numai necesitatea unei abordari sistemice si inovative a politicii de securitate dar si transformarea profunda a legislatiei si institutiilor cu acest tip de atributii.

Centrul pentru Controlul Democratic al Fortelor Armate – Geneva a identificat 5 motive principale pentru care fiecare stat ar trebui sa-si dezvolte o politica de securitate nationala. Acestea sunt:

·         Pentru a se asigura ca guvernul ia in considerare amenintarile relevante intr-o maniera comprehensiva;

·         Pentru a creste eficienta sectoarelor de securitate, prin optimizarea contributiei tuturor actorilor cu atributii in securitate;

·         Pentru a orienta (ghida) implementarea strategiei;

·         Pentru a construi un consens national;

·         Pentru a creste increderea si cooperarea nationala si internationala.

Principiile care stau la baza unei strategii nationale de securitate, eficiente si democratice (Sursa: Centrul pentru Controlul Democratic al Fortelor Armate – Geneva):

• Cuprinzator si nuantat: o formulare cuprinzatoare este cea mai buna cale in a atinge toate ingrijorarile de securitate colectate de la partile afectate ale societatii civile si reconcilierea acestora cu toate mijloacele si capabilitatile existente.
• Dezbateri si consens: dezbaterile si cautarea consensului sunt esentiale pentru a genera o implementare eficienta pe scara larga.
• Analizarea amenintarilor intr-o abordare cat mai larga: se sugereaza o analiza cat mai acoperitoare a posibilelor amenintari, ca de exemplu riscurile economico sociale (incluzand dezastrele pandemice, naturale si accidentale), conflictele interstatale, conflictele interne, terorismul, armele de distrugere in masa, crimele transnationale.
• Evaluarea realista a mijloacelor existente: analizarea si evaluarea atributiilor si responsabilitatilor structurilor guvernamentale in raport cu amenintarile identificate si corelarea acestora in cooperari mixte pentru eficientizarea implementarii viziunii de securitate nationala si minimizarea costurilor.
• Transparenta: se recomanda un proces transparent de formulare a mijloacelor de prevenire a aparitiei intereselor particulare dominante, cum ar fi ministere sau organisme care sa controleze si sa dispuna de rezultatul final.
• Monitorizarea si evaluarea continua a amenintarilor: se recomanda verificarea compatibilitatii strategiei de securitate nationala existenta in relatie cu dinamica si evolutia mediului intern si international. Structurile de monitorizare si evaluare vor utiliza aceleasi principii care au stat la baza elaborarii strategiei.
• Context international: Atata vreme cat statele nu se dezvolta izolat, nu isi pot formula o strategie nationala de securitate, fara sa tina cont si sa fie influentate de contextul international.
• Respectarea legilor internationale: strategia nationala de securitate se recomanda a lua in considerare toate instrumentele legale internationale corespunzatoare acordurilor la care a aderat statul respectiv in stransa legatura cu legislatiile sale curente.

Recent, presedintele Romaniei a promovat Strategia de Securitate Natională care si-a propus ca obiective strategice inalte: securitatea şi prosperitatea poporului roman si transformarea sectorului de securitate.

“În contextul noului mediu de securitate, imperativul evolutiei democratice si profesionale a institutiilor cu atributii in domeniul securitatii nationale are nevoie de o noua abordare - sistemica, profunda si cuprinzatoare - in conditiile in care ele trebuie sa actioneze permanent intr-un regim de coordonare profesionista si eficienta. Ca urmare, reforma sectorului de securitate impune transformarea profunda a institutiilor, cresterea calitatii actului de conducere, o mai buna coordonare nationala a acestora si asigurarea integrarii lor functionale in sistemele de securitate din care Romania face parte. Eforturile vor viza consolidarea si profesionalizarea controlului civil asupra fortelor care au responsabilitati in domeniul securitatii nationale si se vor focaliza asupra structurilor, normelor, relatiilor, misiunilor, instruirii si resurselor sistemului, cu stricta respectare a principiilor democratiei, eficientei, transparentei si non-partizanatului politic. (Strategia de securitate nationala, aprilie 2006, Capitolul X)

“Valorile nationale, ca elemente definitorii ale identitatii romanesti, sunt cele care necesita a fi promovate, protejate si aparate prin Strategia Nationala de Securitate: In consens cu Constitutia Romaniei, acestea sunt: democratia, libertatea, egalitatea si suprematia legii, respectul pentru demnitatea omului, pentru drepturile si libertatile sale fundamentale, responsabilitatea civica, pluralismul politic, proprietatea si economia de piata, solidaritatea cu natiunile democratice, pacea si cooperarea internationala, dialogul si comunicarea intre civilizatii.

Aceste valori reprezinta factorul de coeziune al comunitatilor si al natiunii, catalizatorul eforturilor spre progres si modernizare, legatura trainica ce asigura relatia armonioasa dintre interesele individuale si cele nationale, in acord cu normele ordinii constitutionale. Infaptuirea lor isi are garantul in respectul pentru suveranitatea si independenta nationala, caracterul national, unitar si indivizibil al statului, unitatea bazata pe comunitatea de limba, cultura si viata spirituala, pe respectul pentru identitatea tuturor cetatenilor si comunitatilor.” (Strategia de securitate nationala, aprilie 2006).

Strategia de Securitate Nationala reprezinta programul politic pentru realizarea unei Romanii moderne, prospere, cu un profil regional distinct, deplin integrata in comunitatea europeana si euroatlantica, angajata ferm in promovarea democratiei si libertatii, intr-o lume dinamica si complexa, cu cetateni care traiesc in siguranta.

Strategia vizeaza promovarea ferma a liberatii politice, economice si sociale, a respectului pentru demnitatea umana, prin angajarea constienta si responsabila a poporului roman si colaborarea activa cu natiunile aliate, partenere si prietene.

Caile prin care se preconizeaza promovarea acestor valori si infaptuirea obiectivelor propuse vizeaza :

• Stabilirea prioritatilor in participarea activa la infaptuirea securitatii internationale;
• Constructia noii identitati europene si euroatlantice a Romaniei;
• Securitatea si stabilitatea regionala in contextul noii paradigme;
• Asumarea rolului de vector dinamic al securitatii in regiunea Marii Negre;
• Abordarea cuprinzatoare si adecvata a problematicii securitatii interne;
• Buna guvernare – ca instrument esential in constructia securitatii nationale;
• Economia competitiva si performanta – pilon al securitatii nationale;
• Transformarea institutiilor cu responsabilitati in domeniul securitatii nationale;
• Dezvoltarea si protectia activa a infrastructurii strategice.

Un set de acte normative elaborate sub egida CSAT au fost cele care propun reglementarea si modernizarea Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Activitatea de Informatii, Contrainformatii si Securitate. Setul de legi ale securitatii nationale a provocat dezbateri ample în cadrul institutiilor statului, al societatii civile cu privire la respectarea drepturilor omului si depasirea unor cutume generate de fostul sistem comunist de securitate.

1. Ce intelegem prin eficientizarea sectorului de securitate?
2. Prin ce fel de mecanisme putem masura eficienta sectorului de securitate?
3. Care ar fi indicatorii de masura a eficientei sectorului de securitate? Cine evalueaza eficienta sectorului de securitate? Care este balanta intre transparenta si secretizare in sectorul de securitate?
4. Cum se reflecta investitia, efectuata de cetateni in sectorul de securitate, in constructia unei bune guvernari? Dar in constructia unei economii competitive si performante?
5. Cum se reflecta culegerea si procesarea informatiilor prin sistemul de securitate nationala, in buna guvernare si in cresterea competitivitatii, a performantei economiei romanesti, ca pilon al securitatii nationale? Care ar fi mecanismele de monitorizare si control ale societatii civile? Cum prevenim interese particulare dominante, de grup sau de sector?
6. Care este limita libertatii individuale, consimtit a fi cedata de cetateni, in favoarea securitatii nationale?
7. Cat suntem dispusi sa investim in securitatea nationala? Care este marimea acestor costuri? Prin ce fel de masuri evaluam performanta investitiei in securitate? Care este sectorul prioritar in care se vor identifica rezultatele periodice ale acestei investitii?
8. Cum se va desfasura controlul democratic civil asupra institutiilor de securitate? Prin ce mecanisme? Cu ce periodicitate?
9. Prin ce fel de mecanisme prevenim eventualele abuzuri ce pot deriva din statutul special al ofiterilor de informatii? Ce fel de structura poate asigura controlul asupra abuzurilor si abaterilor acestora? Ce fel de structura evalueaza consecintele acestor abuzuri si cine va suporta costurile derivate?

Adaugam proiectele de legi ale securitatii, strategia de securitate nationala si alte culegeri bibliografice pe marginea acestui subiect, pe care am reusit sa o inventariem cu ajutorul membrilor comisiei de experti ai audierii publice. Este disponibila la www.audieripublice.ro, alaturi de instructiuni de participare la eveniment.

Cu sprijinul nemijlocit al Presedintelui Camerei Deputatilor din Parlamentul Romaniei – Dl Bogdan Olteanu